Sabin Drăgoi

Sabin Drăgoi

Sabin Dragoi a fost un apreciat compozitor si folclorist roman. S-a nascut pe data de 6 iunie 1894 in localitatea Seliste, judetul Arad si a incetat din viata pe 31 decembrie 1968. Si-a petrecut copilaria in satul natal, crescand in apropierea mamei, de la care a deprins dragostea pentru folclor si cantece populare.

Incepe scoala in sat, dar este nevoit sa urmeze scoala maghiara de la Petris.

Intre 1909 si 1912, incepe cursurile, unde studiaza cu profesorul de muzica, Matyas Zoltai, care a descoperit in Dragoi un adevarat talent. Termina scoala primind si un certificat oficial de muzica.

In anul 1914, primeste numirea ca invatator intr-un sat, langa Budapesta, dar deja era plecat pe front. Este inrolat in armata pentru satisfacerea stagiului militar. Este luat prizonier si transferat in lagarul de la Taskent timp de doi ani.

In anul 1920, compozitorul este mobilizat la Cluj, unde are ocazia sa susina examen la Conservatorul de muzica si arta dramatica. Pleaca la Bucuresti pentru a obtine o bursa. Aici ii cunoaste pe Victor Eftimiu si pe Octavian Goga, pe atunci ministru al artelor. Obtine o suma care ii faciliteaza plecarea la Praga pentru a-si continua studiile.

In 1923, Sabin obtine Premiul II „Enescu” cu „Suita de dansuri populare romanesti pentru pian”.

In 1924, se muta la Timisoara, fiind numit profesor la Conservator, continuand insa sa stranga folclor din zona Hunedoarei.

In 1928, are loc premierea operei „Napasta”, dupa piesa lui I.L. Caragiale, fapt care il consacra definitiv pe Dragoi. Primeste Premiul pentru cea mai buna opera scrisa de un roman, acordat de Consiliul de administratie al Operei Romane din Bucuresti si Premiul I „George Enescu” pentru „Divertisment rustic”.

In anul 1942, apare „Monografie muzicala a comunei Belint” plus o serie de 90 de melodii, iar un an mai tarziu se stinge din viata sotia compozitorului.

In 1946, se infiinteaza Conservatorul de muzica si arta dramatica din Timisoara, unde este transferat ca profesor de armonie si contrapunct, dupa care va fi numit rector si profesor de compozitie, odata cu transformarea Conservatorului in Institut de arta. Este ales membru in comitetul Uniunii Compozitorilor.

In 1950, este numit profesor la catedra de folclor a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucuresti si director al Institutului de Folclor.

In anul 1955, Sabin Dragoi devine membru corespondent al Academiei Romane.

In anul 1968, pe 31 decembrie,artistul de 74 de ani se stinge din viata la Bucuresti, lasand neterminata antologia muzicala la care lucra.

Sabin Dragoi s-a remarcat in primul rand printr-o bogata activitate de folclorist, culegeri precum 303 colinde cu text si melodie, 360 melodii din Arad si Hunedoara poarta semnatura lui.