Luță Ioviță

Luță Ioviță

Luță Ioviță (n. 6 ianuarie 1883,în Dalci județul Caraș-Severin, fiind fiul unui renumit lăutar al zonei — d. 1954, Timișoara) a fost primul taragotist român, descendent al unei familii de muzicanți, de asemenea fiind unul dintre cei mai renumiți lăutari ai Banatului și totodată ai României.

La 8 ani este tocmit slugă, în timp ce frații săi cântau în „banda” (taraful) tatălui său. La 12 ani cânta cu fluierul la horele și petrecerile satului și devenise cunoscut în satele vecine.Îl aude un îndrăgostit al cântecului popular, Petru Răbăgia din Caransebeș, care îl ia în slujba sa, la oraș, și face un deosebit act de generozitate – îi cumpără un clarinet. La scurt timp îi dă voie să plece, oferindu-i 2 coroane austro-ungare:

„Ascultă copile, văd că nu m-am înșelat. Tu nu vrei să rămâi slugă. Tu vrei să fii muzicant. M-ar bate Dumnezeu să te opresc.”

La început cânta de unul singur în cârciumile Caransebeșului („Lupșa”, „Mândrușoane”, „Mielu”) și la târguri.Este descoperit de vestitul muzicant Pera care îi oferă loc în orchestra lui, la restaurantul „Kereș”. Urcând treptele succesului, este solicitat de Alexa Drugă, celebru violonist de odinioară și șef de orchestră ce cânta la renumitele localuri „Pomul verde” și „Central”.De aici ajunge să fie cunoscut în tot Caransebeșul și este chemat să cânte la Orșova, unde rămâne 3 ani.

În timp ce își făcea stagiul militar la Seghedin și la Budapesta, Luță Ioviță învață să cânte din „torogoată”, instrument de abia construit de V. J. Schunda, în colaborare cu muzicologul G. Kaldy, în dorința de a reconstitui și perfecționa bătrâna surlă a curuților. I-a plăcut timbrul ei și a socotit-o potrivită cântărilor bănățene, reușind să-i dobândească o foarte mare popularitate în Banat. Cântă cu acest nou instrument la Caransebeș, Orșova și Reșița, pe la nunți, „rugi” (serbări de hram) și petreceri.

Vine la București, împreună cu familia, în 1923,unde s-a bucurat de numeroase apariții radiofonice și discografice.

O perioada a locuit la Cluj, unde invitat fiind să cânte la un spectacol al Operei din Cluj, i-a avut colegi de scenă pe Ana Roza Vasiliu (solistă a Operei din Cluj), Iosif Vanciu, Titus Croitoru (actori ai Teatrului Național din Cluj).

Ultimii ani de viață i-a petrecut la Timișoara, colaborand cu Ansamblul profesionist „Banatul” din Timișoara și Orchestra „Lazăr Cernescu” („Doina Banatului” de mai târziu) din Caransebeș.